ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Discriminare simbolică. Placa cu numele delegaților careieni care au participat la Marea Unire de la 1918, realizată de Direcția Județeană de Cultură Satu Mare, nu a primit aprobarea primarului Kovacs pentru a fi amplasată la locul ei de drept, adică pe clădirea în care funcționează Primăria Carei. Buletin de Carei, 5 februarie
  2. Batjocura cu simbolistică ce trebuie analizată continuă. PSD-PNL-UDMR au respins amendamentele la legea bugetului, depuse de AUR și USR, care ar fi permis urmașilor românilor expulzați și refugiați în 1940 să-și încaseze indemnizațiile de urmaș. În timp ce urmașii minoritarilor își primesc indemnizațiile fără probleme, în cazul românilor plata acestora a fost amânată din 2021. Buletin de Carei, 5 februarie

MINORITĂȚI ETNICE (PREMISELE CREĂRII UNUI STAT MAGHIAR ÎN ROMÂNIA)

  1. Consiliul Județean Harghita vrea să adopte urgent stema județului, într-o formă care evocă vechile comitete maghiare. Acest demers nu este unul nou, însă de fiecare dată, în ultimii 15 ani, s-a soldat cu un eșec. Ziar Harghita, 4 februarie
  2. O nouă vizită a unui oficial maghiar în Transilvania, care marchează desuveranizarea României. Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, a fost pe 1 februarie, la Cluj-Napoca, unde a participat la slujba de instalare a celui de-al 47-lea episcop al Eparhiei Reformate din Ardeal, afirmând că: „Unitatea națiunii maghiare care depășește granițele statului este valoarea noastră de bază”. Monitorul de Cluj, 1 februarie
  3. Pentru că un medic român a cerut detalii în limba română familiei unui pacient maghiar aflat în stare critică, deputatul UDMR, Botond Csoma, îndeamnă familia pacientului să ceară autorităților să ia măsuri împotriva comportamentului considerat „discriminatoriu”. Știri pe Surse, 5 februarie

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Pentru că Ucraina, în ciuda ajutorului consistent acordat de România, întârzie nepermis înregistrarea BOR în Ucraina, grupul de inițiativă constituit în acest sens a reiterat, autorităților din această țară, necesitatea finalizării acestui proces. Rgn Press, 1 februarie
  2. Dovada că România trebuie să-și regândească rapid maniera în care susține Republica Moldova este că, după mai bine de un sfert de secol, doar 7,9% dintre basarabeni se consideră români. Potrivit Biroului Național de Statistică din Republica Moldova, 31,3% dintre locuitori și-au numit limba maternă cu numele propriu de română, iar 49,2% din respondenți au numit-o cu infraglotonimul românesc „moldovenească”. În 2023 limba de stat a Republicii Moldova a fost denumită oficial „română”, înlocuind sintagma „limba moldovenească”. Din punct de vedere etnic, 77,2% dintre locuitori se autoidentifică cu infranimul românesc „moldoveni”, iar 7,9% se autoidentifică români. Realitatea, 3 februarie
  3. Șase personalități române din Ucraina au fost distinse cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria F – „Promovarea culturii”. Președinția României, 4 februarie
  4. Pentru prima dată în 33 de ani, postul public naţional de televiziune „Moldova 1” a început să fie transmis în regiunea separatistă transnistreană. Digi 24, 5 februarie
  5. Sinod al Patriarhiei Române l-a ales pe starețul mănăstirii Sihăstria Putnei, arhimandritul Nectarie Clinci, în treapta de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului cu titulatura de Episcop de Bogdania. Basilica, 5 februarie, Lumina, 5 februarie

DIASPORA

  1. Potrivit unui psiholog român stabilit în Germania, românii din diaspora l-au votat pe Călin Georgescu (43% din totalul voturilor înregistrate în afara țării) pentru că s-au simțit nedreptățiți de guvernanții de până acum. Realitatea, 5 februarie
  2. Peste 1.500 de români care trăiesc în diaspora au făcut cereri de vot prin corespondenţă pentru alegerile prezidențiale din luna mai. Știri pe Surse, 3 februarie
  3. În 2024 statul român a alocat circa 30 de milioane de euro pentru bisericile românilor din diaspora. Europa liberă, 5 februarie
  4. Românii au fost (în 2022) cea mai mare comunitate de străini în 35 de districte și orașe din Bavaria, unul dintre cele mai prospere landuri germane. După români, cea mai mare prezență o aveau cetățenii turci iar pe locul al treilea se aflau, la egalitate, croații și ucrainenii. Ziarul Românesc, 1 februarie