Revista presei 2 – 6 ianuarie 2023

NAȚIONAL

1. Datoria administrației publice s-a ridicat în octombrie 2022 la 48% din PIB, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. (Sursa)
2. Potrivit lui Silviu Geană, preşedintele Federației Sindicatelor din Silvicultură (FSS) Silva, regiile autonome de stat, printre care se numără RAPPS, Romsilva, ROMATSA şi 80% din aeroporturile de stat din țară, riscă să ajungă pe mâna unor societăți cu răspundere limitată (SRL), în urma deciziei Guvernului care a inițiat şi aprobat un proiect de lege care vizează modificarea şi completarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. (Sursa)
3. În contextul în care România este cel mai mare exportator de oi la nivel mondial, dar şi un mare exportator de bovine, un proiect de lege depus de Partidul Național Liberal în Parlament ar putea interzice exportul de animale vii începând cu anul 2024. (Sursa)
4. Radio România Internațional l-a desemnat pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, „Omul anului 2022” în loc să îl aleagă pe campionul junior de natație David Popovici. (Sursa)
5. Compania Lukoil dorește să plece din România și negociază vânzarea stațiilor cu grupul Royal Dutch Shell (Olanda), care au vândut aproape gratis celor de la Lukoil toate stațiile din Rusia, după invazia Ucrainei, iar la schimb aceștia vor primi toate stațiile Lukoil din România. (Sursa)
6. Premierul Nicolae Ciucă susține că, la 16 ani de la aderare, beneficiile apartenenței noastre la UE produc rezultate tangibile, iar anul 2022 a fost cel mai bun din perspectiva valorificării fondurilor europene. (Sursa)

CHESTIUNEA SCHENGEN

7. Agenția Națională pentru Resurse Minerale îl somează pe operatorul austriac al proiectului Neptun Deep (OMW) să depună documentația completă pentru studiul de comercialitate referitor la zăcămintele din Marea Neagră deoarece compania austriacă nu a depus încă toate documentele necesare. (Sursa)
8. Într-o dublă criză, cea energetică cât și în plin scandal legat de neprimirea României în Schengen, statul român împroprietărește statul austriac cu câteva sute de hectare de teren deținute de Complexul Energetic Oltenia. (Sursa)

CAZUL MIRCEA VULCĂNESCU

9. Deputatul PNL Alexandru Muraru cere excluderea din PNL a trei consilieri din Sectorul 2, care au votat împotriva desființării bustului lui Mircea Vulcănescu. (Sursa)

DOSARUL ENERGIEI

10. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a scos din nou la licitație contractul de lucrări pentru retehnologizarea hidrocentralei Vidraru, una dintre cele mai importante din România. (Sursa)

RECENSĂMÂNT 2022

11. România a pierdut peste un milion de locuitori în 10 ani (de la ultimul recensământ din 2011 pana în 2022), adică peste 5% din populație, potrivit datelor provizorii anunțate de Institutul Național de Statistică (Sursa). Conform datelor oferite de INS, populația rezidentă a țării a ajuns la 19.053.815 locuitori în scădere cu 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul anterior, din 2011. 99,1% dintre români se declară credincioși, 98,7% sunt creștini, iar peste 85% sunt ortodocși; Aproape 90% dintre cetățeni sunt etnici români. (Sursa). Este important de precizat faptul că înainte și în timpul desfășurării recensământului, a existat o mișcare puternică de boicot a acestui proces. Peste 2,4 milioane de oameni (aproximativ 13% din populație) nu au participat la recensământ (Sursa)
12. Conform datelor provizorii ale recensământului, populația de etnie romă are cel mai scăzut nivel de educație din România. În timp ce doar 35,4% dintre români au o educație de nivel scăzut, maghiarii au un procent de 37% din totalul populației maghiare iar în cazul populației de etnie romă 82,7% au un nivel scăzut de educație. (Sursa)
13. Datele provizorii ale recensământului din 2022 arată că doar 7,6 milioane de români sunt activi pe piața forței de muncă în 2022, în timp ce 11,3 milioane de persoane sunt fie inactive, fie șomeri. Este de remarcat și faptul că populația activă a României a scăzut cu 1,1 milioane de persoane în ultimii 10 ani. (Sursa)

ROMÂNI MINORITARI ÎN ROMÂNIA

14. Cu toate că deține o funcție publică reprezentativă atât pentru români cât și pentru maghiarii din Carei, directorul Direcției de învățământ și sănătate a Primăriei din oraș participă doar la evenimentele culturale ale etnicilor maghiari. (Sursa)
15. Comuna covăsneană Ozun a primit noua titulatură de „stațiune turistică de interes local”. Ministrul Antreprenoriatului și Turismului a declarat că atestarea acestor localități ca stațiuni de interes local vor crea un impact pozitiv prin creșterea circulației turistice și totodată a cifrei de afaceri a investitorilor în turism. (Sursa)

MINORITĂȚI ETNICE

16. Președintele UDMR al Organizației Teritoriale Maramureș, Zsolt Pinter, a declarat că incidentul care a avut loc în septembrie la Baia Mare „a fost uitat” (Sursa), aspect demonstrat prin faptul că a fost aprobată de către Consiliul Local al orașului ridicarea unei statui în amintirea fondatorilor Coloniei Pictorilor din Baia Mare, înființată la începutul secolului al XX-lea de către opt pictori maghiari (Sursa). Evenimentul a avut loc în luna septembrie, la Baia Mare, în cadrul zilelor orașului, unde viceprimarul a cerut îndepărtarea tricolorului de la standul unui vânzător de cozonac secuiesc, motiv pentru care superiorul său i-a retras atribuțiile de viceprimar. (Sursa)
17. Numărul celor care s-au declarat cetățeni de etnie romă la recensământ a fost de 569,5 mii persoane, în scădere ca cifră absolută faţă de 2011, când se declaraseră romi 621,6 mii persoane, însă în uşoară creştere ca pondere din totalul populaţiei (3,4%, creştere uşoară faţă de 3,3% în 2011). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 la recensământul din 2022 sunt: ucraineni (45,8 mii persoane, scădere de la 50,9 mii din 2011), germani (22,9 mii persoane, scădere de la 36 mii din 2011) şi turci (20,9 mii persoane, scădere de la 27,7 mii din 2011). (Sursa)
18. Potrivit ultimelor rezultate ale recensământului din 2022, populația de etnie maghiară și germană a scăzut. Populația de etnie maghiară a scăzut atât în valori absolute (de la 1,22 milioane în 2011, la 1,002 în prezent), cât și procentual (de la 6,5% din populație, la 6,0%), potrivit Institutului Național de Statistică. Cu toate acestea, miza anunțată public de UDMR s-a atins: să nu scadă populația de etnie maghiară sub un milion (Sursa). Din cei 1.002.151 maghiari declarați, un număr de 22.353 (2.23%) au declarat că au limba română ca limbă maternă, iar 19.162 (1,91%) s-au declarat ca fiind ortodocși (Sursa). Președintele UDMR, Kelemen Hunor, contestă veridicitatea recensământului din 2022 și afirmă că este imposibil ca populația de etnie maghiară să fi scăzut cu 250.000 de suflete (25%) (Sursa). De asemenea, Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) susține că această scădere este un „genocid tăcut împotriva maghiarilor”  (Sursa)

COMUNITĂȚI ISTORICE

19. Din cei 50.000 de imigranți care s-au stabilit definitiv în România în anul 2021, aproximativ 62% sunt din Republica Moldova și 8% din Ucraina. (Sursa)
20. Preşedintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 30 decembrie, noua lege a minorităţilor naţionale (Sursa). Într-un articol publicat pe o rețea de socializare, istoricul George Damian a precizat că actuala lege este încă un pas în procesul de asimilare etnică a românilor din Ucraina. Acesta apreciază că lucrurile nu se vor schimba în bine în viitor, deoarece: „La București nimeni nu va risca alianța militară cu SUA pentru comunitatea de români din Ucraina” (Sursa). Președintele Klauss Iohannis a avut o discuție telefonică, pe 4 februarie, cu omologul său ucrainean, Volomir Zelenski, în care pe lângă îngrijorările cu privire la atacurile rusești și soarta Ucrainei în război, i-a solicitat lui Zelenski: „Identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări” cu privire la legea minorităților. Administrația Prezindențială a mai anunțat că s-a decis o întâlnire a Miniștrilor de Externe ai celor două țări, în care să se discute cu privire la soluționarea bilaterală a respectivei legi. (Sursa)

DIASPORA

21. În contextul în care românii veniți acasă pentru sărbătorile de iarnă au început să se întoarcă la muncă, traficul prin Vama Nădlac II a crescut de 7 ori. Conform purtătorului de cuvânt al Poliției de Frontieră Arad reiese că „în timp ce într-o zi obișnuită ies din țară prin Nădlac II, în medie, 5.500 de persoane, în ultimele 24 de ore pe aici au ieșit peste 40.000.”. (Sursa)
22. În contexul în care în diaspora se nasc mai mulți copii români decât în țară, primul bebeluș născut în 2023 în spitalele din provincia Verona este Mattheo Ștefan, fiul mamei Andrea și al tatălui Victor, o familie de origine română. (Sursa)

INTERNAȚIONAL

CONFLICTUL DIN UCRAINA

23. Organismul consultativ al Serviciului de Cercetare al Congresului american (CRS) a avertizat că livrarea sistemelor de rachetă „Patriot” către Ucraina suferă probleme legislative și de logistică, după ce în decembrie a fost anunțată intenția SUA de a trimite aceste sisteme ca parte a unui pachet de ajutor de 1,85 miliarde de dolari. CRS a arată că sistemul Patriot nu va fi livrat cel mai probabil în 2023 către forțele ucrainene pentru că numai pregătirea echipelor locale de reparații ar dura aproximativ 53 de săptămâni. (Sursa)
24. Valeri Zaljnîi, comandatul-șef al Armatei Ucrainei, a mulțumit României pentru că țara noastră îngrijește militari ucraineni răniți. Omologul lui Zalujnîi de la Moscova, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că România se află pe locul 4 în topul țărilor care ajută militar Ucraina, după SUA, Marea Britanie și Polonia, deși oficialii români nu au comunicat nimic în acest sens. (Sursa)
25. Președintele Estoniei, Alar Karis, a vorbit la o televiziune de stat a țării sale despre cum „războiul” împotriva culturii ruse trebuie să înceteze și că nu este nevoie „să ne luptăm” cu limba rusă. Aceste comentarii vin în contextul în care Estonia are o parte din populație pentru care limba maternă este rusa, venind la scurt timp după ce oficialii ucraineni au cerut lumii să boicoteze limba și cultura rusă. (Sursa)
26. Catedrala Adormirea Maicii Domnului și Biserica Trapezei din cadrul Lavrei Pecerska de la Kiev (unde se află moaștele Cuvioasei Teodora de la Sihla) au fost închise la 1 ianuarie 2023, ca urmare a interdicției de către regimul Zelenski a Bisericii Ortodoxe Ucrainene aflate sub jurisdicția Patriarhie Moscovei. (Sursa)
27. Ungaria a plătit în octombrie 2022 cu 8% mai mult pentru gazele din Rusia față de cât ar fi costat acestea pe piața europeană, în pofida faptului că Moscova a promis că le va vinde Budapestei la o cincime din valoarea la care se tranzacționează în Europa. (Sursa)

MEMORIE COLECTIVĂ DIN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

28. Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki și-a exprimat indignarea față de premierul ucrainean, Denys Shmyhal, la sărbătorirea zilei de naștere a liderului naționalist ucrainean Stepan Bandera în contextul în care pe 1 ianuarie 2023 au avut loc o serie de evenimente cu ocazia zilei de naștere a acestuia. Morawiecki a afirmat cu acest prilej că: „Nu am destule cuvinte de indignare cu privire la tot felul de acțiuni care laudă sau salută pe cei responsabili pentru crimele de la Volyn. Între 100 și 200 de mii de polonezi au murit atunci în mâinile ucrainenilor. A fost genocid”. (Sursa)
29. Polonia a anunțat că Germania refuză din nou să discute despre reparațiile de război pentru pagubele și victimele celui de-al Doilea Război Mondial, cerute în mod repetat de Guvernul de la Varșovia, a anunțat marți Ministrul de Externe al Poloniei, citat de Reuters. Acest răspuns a fost văzut ca o lipsă de respect față de Polonia și de polonezi, a declarat viceministrul de externe al Poloniei, Arkadiusz Mularczyk. Guvernul de la Berlin a transmis faptul că problema reparațiilor este închisă, deoarece Polonia a semnat în 1953 un tratat cu RDG (Republica Democrată Germană) prin care Varșovia renunța la cerințele privind reparațiile de război. În prezent, Guvernul de la Varșovia declară că acest tratat nu este constituțional, dat fiind faptul că Polonia se afla sub sfera de influență comunistă și respecta ordinele date de URSS. (Sursa)

CHESTIUNEA SCHENGEN

30. Primă măsură pe care Croația a luat-o după ce a aderat oficial la Spațiul Schengen a fost renunțarea la moneda sa națională, kuna, devenind cel de-al 20-lea membru din zona euro. (Sursa)
31. Politicianul polonez Krzysztof Bosak critică decizia Croației de a adera la zona euro: „Astăzi, o altă țară europeană și-a pierdut atributul de bază al suveranității: capacitatea de a conduce politica monetară și de a-și influența piața financiară. Guvernul croat a renunțat la propria monedă, a adoptat euro și astfel a adus țara sub autoritatea băncii centrale de la Frankfurt”. (Sursa)

PROPAGANDA LGBTQ

32. Conducerea Universității din Varșovia va decide dacă va demara proceduri disciplinare împotriva Ministrului adjunct al Justiției, Marcin Warchoł, pentru remarcile sale, care au criticat promovarea LGBT pe postul polonez de televiziune de stat TVP. Warchoł, avocat și academician în perioada sabatică, a spus că ar putea fi chiar exclus din universitate (Sursa)

INVENȚII ȘI DESCOPERIRI

33. Porsche a început producția benzinei și a motorinei sintetice în noua rafinărie 100% ecologică din Chile. Conducerea Porsche estimează că în această unitate de producție se va putea produce suficient combustibil pentru 3 miliarde de mașini. (Sursa)

GEPOLITICĂ EUROPEANĂ

34. Mii de protestatari francezi s-au adunat în capitala Franței pentru a cere retragerea țării din alianța militară NATO condusă de SUA. Protestatarii au cerut, de asemenea, demisia președintelui țării, Emmanuel Macron. (Sursa)