NAȚIONAL 

  1. O afacere genială. Statul român răscumpără cu un miliard de dolari o licență de exploatare de gaze naturale pe care a dat-o inițial gratis: firma Exxon vinde către Romgaz, al cărui acționar majoritar este statul român, o licență de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră pentru peste un miliard de dolari. O afacere bună, pentru că licența respectivă a fost acordată gratis de către statul român necunoscutei firme Sterling Resources care a vândut-o firmei Exxon pentru 39 milioane de dolari. Acum, Exxon o vinde Romgazului pentru un miliard de dolari. Până în acest moment nu s-a făcut nicio investiție efectivă pentru exploatare astfel încât nu se vinde decât licența ca atare. O bucată de hârtie care oferă drepturi viitoare. Sursa
  2. În contextul în care Danemarca suspendă campania de vaccinare (1), iar Polonia a refuzat să mai cumpere vaccinuri anti-COVID-19 (2), România încă plătește 39 de milioane de doze de vaccin deși ar fi putut să anuleze cumpărarea acestora (3). Sursa 1, Sursa 2, Sursa 3
  3. Proiectul de ordonanță de urgență prin care predarea online în universități va fi „legalizată” începând cu anul universitar 2022-2023 a fost lansat spre consultare de Ministerul Educației (1), deși anunța acum două săptămâni, ca urmare a rezultatelor slabe la simulările examenelor (bacalaureat și evaluarea națională), că educația online „nu și-a atins scopul” (2). Sursa 1, Sursa 2
  4. Premierul Nicolae Ciucă a salutat victoria lui Emanuel Macron la alegerile din 24 aprilie, prin care actualul președinte a fost reales în funcție, prilej cu care a condamnat naționalismul. Sursa
  5. Azomureș a reînceput producția după o pauză de patru luni însă la o capacitatea semnificativ mai redusă decât în mod normal din cauza prețului ridicat al gazelor și a lipsei de ajutor din partea statului român. Compania așteaptă un sprijin concret de la Guvern, după ce Comisia Europeană a stabilit un cadru legal în care statele membre pot sprijini companiile esențiale pentru agricultură. Azomureș este cel mai important producător din România de îngrășăminte pentru agricultură (75% din producție fiind destinată fermelor românești). Compania și-a oprit temporar producția pe 18 decembrie 2021 după creșterea prețului gazelor. Sursa
  6. Fabrica de spumă poliuretanică „Spumotim” din Timișoara, cu o istorie de peste 50 de ani, unde lucrează cca 150 de angajați urmează să fie închisă în această vară deoarece terenul pe care funcționează va fi vândut dezvoltatorilor imobiliari sud-africani „Prime Kapital”. Sursa

ROMÂNII MINORITARI DIN ROMÂNIA

  1. Zonda Erika, directorul Direcției Generale de Programe şi Proiecte din cadrul Consiliului Județean Harghita, a declarat că din peste 500 de solicitări depuse pentru programele cu finanțare nerambursabilă oferite de autoritățile județene, numai 14 sunt în beneficiul comunității românești locale. Sursa
  2. În discursul susținut cu ocazia Zilelor „Sfântu Gheorghe”, primarul orașului, Antal Árpád, a declarat că un „balaur ne vrea steagurile acum” cu referire la instanța de judecată din Brașov care a anulat hotărârea de guvern ce aproba însemnele secuiești ca steag al reședinței de județ. Sursa

MINORITĂȚI ETNICE 

  1. Agresivitate simbolică: la festivitatea de deschidere a Olimpiadei Naționale de Limba și Literatura Maghiară ,,Mikes Kelemen”, organizată în data de 27 aprilie 2022, la Teatrul de Nord Satu Mare, nu au existat simboluri naționale (de exemplu drapelul României). Aceasta în condițiile în care olimpiada este finanțată de Ministerul Educației și Învățământului din România. Sursa
  2. Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate din Ardeal a anunțat marți în cadrul unei conferințe de presă că Ziua Unității Maghiarilor Reformați din Bazinul Carpatic va avea loc în luna mai la Alba Iulia. Sursa

COMUNITĂȚI ISTORICE

  1. Oficialii Rusiei au anunțat că nu vor să atace regiunea separatistă a Republicii Moldova, Transnistria (1), ci vor să o „salveze” de dominația „forțelor naziste”, iar „pregătirea” populației s-a făcut zi de zi prin intermediul televizorului și a mass-mediei rusești (2). Luni, așa-numitul „Minister de Interne” de la Tiraspol, capitala auto-proclamatei republici separatiste transnistrene, a fost bombardat. Marți, regiunea a fost lovită de alte două explozii care au vizat deteriorarea a două antene de telecomunicații ce transmiteau semnalul unor televiziuni și radiouri din Rusia (3). Ulterior Rusia a bombardat podul care leagă sudul Basarabiei cu regiunea Odesa (4). În timpul nopții de marți spre miercuri, așa-zisul „Minister de Interne” al Transnistriei a anunțat că au fost trase focuri de armă dinspre Ucraina înspre satul Cobasna unde se află cel mai mare depozit  extrateritorial al Armatei Ruse de armament și muniții(5). În ciuda acestor dinamici, Ministrul Apărării Naționale din România, Vasile Dîncu, a declarat, miercuri, că în opinia sa nu există posibilitatea declanșării unui război în Republica Moldova (6), în timp ce senatorul Claudiu Târziu (AUR), președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, a declarat că exploziile din Transnistria au aspectul unor provocări destabilizatoare și urmăresc extinderea conflictului din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova (7). Sursa 1, Sursa 2, Sursa 3, Sursa 4, Sursa 5, Sursa 6, Sursa 7
  2. Oleksi Arestovici, consilierul președintelui ucrainean V. Zelenski, a declarat că cel mai bun lucru pe care îl poate face Republica Moldova în cazul unui conflict este să ceară ajutor României, pentru că fac parte din același popor (1). În ceea ce privește subiectul Unirii cu România, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, susține că Moldova se va uni cu România doar dacă va „vrea poporul” (2). Reamintim în acest sens că încă de anul trecut (când amenințarea unui conflict nu era în discuție) aproximativ 50% din populația acestei țări declara că ar vota în favoarea Unirii (3). Sursa 1, Sursa 2, Sursa 3
  3. După ce România a decis să-i acorde Chișinăului un ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, Germania federală a oferit guvernului de la Chișinău un ajutor în valoare de 33,7 milioane de euro. Traiectoria banilor oferiți de România nu a fost condiționată în niciun fel, în timp ce în cazul Germaniei o bună parte din bani sunt destinați de fapt oamenilor guvernului german prin intermediul cărora Germania va prelua controlul politic al instituțiilor din Republica Moldova. Sursa
  4. Autoritățile din Cernăuți au înlăturat din Piața Centrală panoul cu copia privilegiului lui Alexandru cel Bun, una dintre primele atestări documentare a orașului ce documenta originile sale românești. Conform unui comunicat de presă al Administrația Regională de Stat Cernăuți, transmis luni 25 aprilie, documentul va fi înlocuit cu o imagine ce ilustrează drapelul ucrainean (1). Anunțul de înlăturare a fost făcut cu o zi înainte de vizita delegației românești la Kiev, condusă de premierul Nicolae Ciucă în care s-a discutat despre respectarea drepturilor românilor din Ucraina (2).  Sursa 1, Sursa 2
  5. Jurnalistul conservator Tucker Carlson a prezentat, în cadrul unei emisiuni pentru Fox News, o altfel de perspectivă asupra Ucrainei și a modului în care aceasta este condusă. Acesta a transmis următorul avertisment: „când ne vedem conducătorii că admiră o persoană care a interzis orice opoziție la adresa sa, ar trebui să căscăm bine ochii”. Sursa

DIASPORA 

  1. Un raport al asociației internaționale „ActionAid” (bazat pe intervievarea a 119 femei de origine română și bulgară), privind condițiile de muncă ale femeilor străine angajate în sectorul agricol în Italia scoate la iveală că „acceptarea avansului sexual înseamnă obținerea slujbei”, dar și condițiile ilegale în care sunt forțate să muncească (hărțuire sexuală, șantaj, salarii discriminatorii, liste negre). Sursa
  2. Un băiat de origine română în vârstă de 14 ani a fost agresat fizic de alții copii în clădirea gării din Roeselare (Belgia). Tatăl băiatului a catalogat cazul ca având origini rasiste la adresa românilor. Sursa

INTERNAȚIONAL

  1. O anchetă jurnalistică realizată de Fox News a documentat existența unui grup secret, finanțat cu milioane de dolari de George Soros, care lucrează la elaborarea politicilor și strategiilor administrației Biden. Grupul cu o existență foarte discretă se numește Governing for Impact (GFI), și spune că a implementat peste 20 de puncte din agenda sa, care își propune anularea celor mai importante realizări ale administrației Trump în domeniile educației, mediului, sănătății, locuințelor și muncii. Sursa
  2. Oficialii din domeniul sănătății din Marea Britanie au declarat că epidemia globală de hepatită poate fi o consecință a măsurilor pandemice care au împiedicat expunerea copiilor aflați în ani „formativi” la infecții comune. În total, 114 cazuri de „hepatită acută de origine necunoscută” au fost raportate în Marea Britanie în ultimele patru săptămâni, 10 copii fiind supuși unor operații dificile de transplant de ficat (1). Până pe 21 aprilie, cel puțin 169 de copii au contractat acest tip de hepatită potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Două treimi din infecțiile hepatice au fost raportate în Marea Britanie iar restul sunt răspândite în mai multe țări europene, de la Norvegia până în România și SUA (2).  Sursa 1, Sursa 2
  3. În contextul în care Elon Musk, care a cumpărat recent Twitter pentru aproape 44 de mld. de dolari, afirma că „Libertatea de exprimare este temelia unei democrații funcționale” (1), autoritățile de reglementare de la Bruxelles au avertizat, marți, că vor interzice Twitter dacă sub conducerea noului proprietar nu vor fi respectate regulile europene privind comunicarea în spațiul online (2). Sursa 1, Sursa 2
  4. Prețul gazului din Europa a crescut cu 24% (1) de pe o zi pe alta, o creștere de aproximativ șase ori mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut (2), după ce Rusia a oprit livrările în Polonia şi Bulgaria. Ca răspuns, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarată că cele două țări vor primi gaze de la vecinii lor din UE (3). Reamintim că în martie, președintele Vladimir Putin a decis ca toate țările „neprietene” (categorie care include întregul bloc comunitar) trebuie să plătească pentru energia rusească în ruble, deși majoritatea contractelor sunt încheiate în dolari sau euro. Această măsură a fost luată în contextul în care imediat după începerea invaziei rusești în Ucraina rubla se devalorizase cu peste 50% (4). Sursa 1, Sursa 2, Sursa 3, Sursa 4
  5. Ministrul de Externe al Rusiei a declarat că pericolul unui război nuclear „este real și nu poate fi subestimat” (1). Rusia a cerut Statelor Unite ale Americii prin ambasadorul țării la Washington să oprească furnizarea de arme către Ucraina. Avertismentele oficialilor Rusiei au venit după ce SUA a anunțat, în urma ultimei vizite la Kiev, că vor aloca alte 800 de milioane de dolari Ucrainei, pentru a face față invaziei ruse (2). Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat în acest sens că națiunile care oferă asistență militară Ucrainei riscă să fie vizate de riposte foarte rapide [3]. Sursa 1, Sursa 2, Sursa 3
  6. Guvernul Germaniei a adoptat o modificare legislativă care va permite statului să devină proprietar al companiilor din energie, ca o măsură de ultimă instanță pentru asigurarea aprovizionării în eventualitatea unei situații de urgență. Italia, a treia economie a Europei, are în dezbatere luarea unei decizii asemănătoare.  Sursa