cespe
 

‹‹- Inapoi                                                                                                       21 februarie 2007


COMUNICAT privind "referendum-ul" Consiliului National Secuiesc:

In virtutea indatoririlor sociale si al competentei lor sociologice, Centrul European de Studii in Probleme Etnice si Institutul de Sociologie ale Academiei Romane isi exprima prin acest comunicat punctul de vedere privind problema autonomiei pe criterii etnice pusa de catre asa-numitul Consiliu National Secuiesc (CNS) prin recentul "referendum" derulat in localitati din trei judete din Romania:

Din punct de vedere constitutional:
›› Referendum-ul este o institutie a statului reglementata prin legi speciale si printr-o deontologie riguroasa. Ca orice alta institutie a statului, referendum-ul nu poate fi utilizat in afara vointei statului, si dincolo de caile specifice de acces la exercitiul sau. Oricine se foloseste de institutia referendum-ului in afara vointei statului se face vinovat de lovituri aduse integritatii statului insusi.

Din punct de vedere legal si al credibilitatii datelor colectate (al strangerii "semnaturilor"):
›› Problema pusa de catre CNS este ilegala caci ideea de autonomie locala pe criterii etnice este neconstitutionala;
›› Procedura declansata de catre CNS se situeaza in afara principiului juridic elementar potrivit caruia o proba colectata in afara cadrului legal nu poate fi folosita formal;
›› Pretentia ca referendumul este doar consultativ este absurda. Daca este referendum, e reglementat legal, daca nu, este cel mult un sondaj de opinie. Insa nici conditiile administrative nici cele stiintifice in care s-a colectat informatia nu prezinta siguranta datorita presiunilor informale, de natura "morala", exercitate asupra respondentilor, printr-o campanie cvasipolitica si media, centrata exclusiv pe necesitatea autonomizarii regiunii. Este greu de spus daca s-a inteles si cum s-a inteles mesajul privind autonomia de catre populatie, mai ales in mediul rural.

Din punct de vedere istoric, politic si etnic:
›› Acest "referendum" este fara obiect, din moment ce pretentia de fond, anume ca minoritatea maghiara nu s-ar bucura de drepturile prevazute prin Actul de fundamentare al Romaniei Mari, prin Rezolutia de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, este contrazisa de realitate. Astfel, in acord cu primul punct al amintitei Rezolutii, minoritatea maghiara se bucura in prezent de "deplina libertate nationala", in sensul ca "se poate instrui, administra si judeca in limba sa proprie", se bucura "de reprezentare in corpurile legiuitoare si [se afla] la guvernarea tarii", avand o pondere politica care adesea conditioneaza echilibrul politic intern. Limitandu-ne numai la problema administratiei locale, sesizam ca aceasta este controlata in prezent aproape exclusiv de catre reprezentati ai populatiei majoritare maghiare, chiar si acolo unde, prin lege, ar trebui sa existe si reprezentanti ai minoritatii romane, care este, astfel, lipsita de dreptul de administrare prevazut tocmai de Rezolutia de la 1 Decembrie 1918;
›› In acelasi timp, raportarea insistenta a initiatorilor "referendumului" la Declaratia (Rezolutia) de la Alba Iulia - Act care sta la baza Statului Roman unitar modern - este in contradictie cu afirmatiile lor publice repetate ca nu sunt dispusi sa recunoasca tocmai principiul intemeietor al statului roman, anume caracterul sau national, unitar si indivizibil;
›› Tot in ceea ce priveste obiectul "referendumului" - anume autonomia pentru populatia maghiara, constatam pedalarea excesiva pe teza identitatii dintre "minoritatea secuiasca" si "comunitatea nationala maghiara", care este o inexactitate si care pune intr-adevar, in pericol, identitatea culturala a etniei secuilor;
›› Autonomia pe criterii etnice ar insemna pentru populatia romana a regiunii consacrarea statutului de minoritate neglijata social, economic si politic, mai ales ca aceasta n-a constituit "obiect de consultare" al "referendumului" in niciun fel.

Din punct de vedere economic:
›› Se promoveaza mitul Secuimii ca "mica Elvetie" care "trebuie lasata sa se puna in valoare". Zona in cauza este una dintre cele mai sarace din tara, caz in care autonomia ar fi de facto finantata de celelalte regiuni. Mitul "emanciparii economice" se bazeaza astfel pe o judecata de tip politic incorecta in conditiile in care initiatorii autonomiei pe criterii etnice sunt dezinteresati total de problemele sociale, economice care afecteaza Romania, in ansamblu. Conceptia economica a autonomiei etnice, atat cat a fost exprimata, este centrata pe potentialul local "nepus in valoare". Insa nu este clar de ce pana acum acest potential nu a putut fi pus in valoare in conditiile in care interesele maghiare sunt cat se poate de bine reprezentate la nivelul autoritatilor locale.

Din punct de vedere geopolitic:
›› Noua filosofie a relatiilor internationale, de dupa anii 90, arata ca, acolo unde nu exista tensiuni deosebite intre etnii etc., solutia autonomiei regionale creeaza comunitati conflictuale, prin accentuarea diferentelor. Noile drepturi castigate nu vor diminua revendicarile fata de centru, treptat putandu-se ajunge la amenintari severe la adresa statului, de regula, in favoarea altor structuri statale (nou create sau de aiurea).


Centrul European de Studii in Probleme Etnice si Institutul de Sociologie
Academia Romana


‹‹- Inapoi




















 
Web site and all contents © Copyright CESPE 2006, All rights reserved.