cespe
 

‹‹- Inapoi


Expozitia fotografica: Aromani, parcurs istoric si prezent

14 martie - 1 aprilie 2007

Institutul de Sociologie si Centrul European de Studii in Probleme Etnice ale Academiei Romane au onoarea sa va anunte organizarea expozitiei fotografice cu tema Aromanii, parcurs istoric si prezent in perioada 14 martie - 1 aprilie 2007.

Fotografiile propun cateva secvente de reflectie in spatiul romanitatii orientale, in speta al romanitatii de la Sud de Dunare. Instantaneele infatiseaza atat vestigii ale civilizatiei romanitatii orientale, cat si momente de viata contemporana.

cespe

Materialul a fost realizat de o echipa de o experti universitari si guvernamentali in perioada 2002-2006 si reprezinta instantanee culese cu prilejul mai multor cercetari derulate in Macedonia, Albania, Bulgaria si Serbia.

Locatie: Expozitia are loc in holul central al Casei Academiei Romane, Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, Bucuresti.



Aromanii. O scruta privire de ansamblu


Aromanii si spatiul etnic romanesc

Aromanii sunt, in prezent, cea mai importanta ramura sudica a romanitatii.

In Evul Mediu romanitatea avea trei ramuri: daco-romanii, de la Nordul Dunarii pana la Nipru, Bug si Crimeea, in spatiul rusesc si ucrainean, vlahii din Muntii Balcani si Rodopi si macedoromanii la sud de Muntii Balcani si in spatiul Dinaric.

cespe

Vlahii dintre Dunare si Muntii Balcani au constituit baza statului numit Imperiul vlaho-bulgar al lui Petru si Asan, intemeiat la 1186. Perioada de maxima culminatie a acestei ramuri a poporului roman a fost atinsa odata cu imperiul Asanestilor.

In prezent vlahii mai exista in regiunea Vidinului si in Valea Timocului (granita dintre Bulgaria si Serbia), unde au densitati destul de ridicate. Situatia lor este destul de dificila, ei nefiind recunoscuti pe deplin ca minoritate cu drepturi nici in Bulgaria nici in Serbia. Din punct de vedere lingvistic intre vlahi si romanii de la nordul Dunarii diferenta este minima.

Termenul de macedoroman pentru romanii de la sud de Dunare a fost consacrat in studiile germanului Weigand din prima parte a secolului XX si ale cercetatorilor romani Capidan si Murnu (aromani) din aceeasi perioada.

Macedoromanii sunt impartiti in trei ramuri: meglenoromanii, la granita dintre Grecia si Bulgaria - in muntii Rodopi, aromanii, localizati la sud de Muntii Balcani, in special in Macedonia, Albania si Grecia (Epir, Pind, Tesalia) si istroromanii, asezati in Peninsula Istria, in apropierea granitei dintre Croatia si Italia.

Din punct de vedere lingvistic aromanii vorbesc un dialect al limbii romane, o limba romana arhaica, foarte expresiva, al carei prag de deplinatate istorica fu trasat cam intre secolele X-XIII cand masa romanitatii a fost separata de bulgari.


Etnogeneza, crestinism si stat

Substratul etnic al macedoromanilor, ca si al dacoromanilor, este cel tracic. Macedoromanii (in care sunt inclusi aromanii, alaturi de istroromani si macedoromanii) sunt tracii romanizati iar dacoromanii sunt ramura de nord a tracilor (dacii) romanizati.

Atat macedoromanii cat si dacoromanii au o serie de elemente comune cu albanezii, datorita convietuirii tracilor cu ilirii (substratul etnic albanez) si al procesului de romanizare suferit de iliri. Poporul roman s-a nascut crestin, chestiune de importanta fundamentala in raport cu evolutia organica a statului si a lipsei pretentiilor teritoriale fata de alte popoare. Romanii nu au asimilat credinta crestina ca fapt de receptie imperiala bizantina si nici ca fenomen de receptie occidentala.



‹‹- Inapoi



















 
Web site and all contents © Copyright CESPE 2006, All rights reserved.